lucrurile nu sunt perfecte,ele doar sunt bune.

la o reevaluare scurta,in privinta schimbarilor din umila mea viata simpla,ajung la concluzia ca...tot ce pare sau parea compromis,absurd,dezastruos,penibil sau revoltator se transforma intr`o mica povestioara de adormit viitori mei copii sau nepoti;dar aceste "povestioare"care conteaza,care lasa urme si pe care avem puterea de a le intelege,isi depasesc cu putin ajutor denumirea de acte ratate in ce am mentionat mai sus.nu`mi place sa fac acelasi lucru de doa ori dar totusi il fac,nu`mi place sa acord sanse dar totusi o fac,nu vreau sa par plictisitoare dar totusi sunt(vreau sa cred,ca nu tot timpul),suntem impinsi mai mereu sa facem lucruri pe care nu le dorim sau nu le vrem dar totusi le facem,ah da se numeste compromis sau prostie?totusi ma urmareste o chestie dintr`un articol,zic eu ca foarte interesanta,care vorbeste despre evolutia lumanarilor parfumate.era acolo o intrebare de genul:ce ar fii religia fara lumanari? de la o simpla intrebare incepi sa te gandesti cum ar fii sa privesti un meci fara o bere alaturi?si tot asa incepi sa percepi ca e nevoie sa acorzi atentie detaliilor,sa acorzi atentie unor lucruri care ne simplifica accesul la ceva ce nici nu ne`am gandii.procesul asta legat de trucurile marunte care ne aduc mai aproape de spatii sau momente,functioneaza perfect,atunci cand trebuie sa readuci ceva in viata ta de care ai nevoie sa te purifice intr`un fel.echilibrul asta dintre lucrurile marunte si cele mai complexe(in viziunea fiecaruia) e sabotata zilnic de caracterul depresiv si deprimant al fiecaruia,dam vina pe ploaie,pe nori,pe intuneric,o melodie sau bautura.de parca ar rezolva ceva!dar lucrurile care te fac mai implinit?poate si`un pahar potrivit pentru un vin,ti se pare ca vinul e mai bun.si mai sunt multe lucruri,mai grave,la care ma gandesc,zambind :) .